Noutăți
Bâlciul anual
Bâlciul de la Roșiori de Vede își are originea la începutul orânduirii feudale.
În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, acesta era apreciat de domnitorul Țării Românești ca fiind la fel de frecventat ca cel din București. Din „Cartea de pârcălăbie de la Rușii de Vede”, dată de Constantin Brâncoveanu la 3 ianuarie 1695, aflăm că în târgul din oraș veneau boieri, slujitori, călărași, dorobanți, scutelnici, popi, călugări și țărani, care erau obligați să plătească vamă pentru bucatele vândute, cu excepția tutunului, care era scutit de vamă. Despre târgul de la Rușii de Vede se pomenește și într-un firman turcesc din anul 1568.
În 1833, bâlciurile se țineau în zilele de sărbătoare ale Adormirii Maicii Domnului (15 august) și de Nașterea Fecioarei (8 septembrie). Datorită inundațiilor cauzate de desele revărsări ale râului Vedea, din anul 1902 și până în anii ’60 ai secolului trecut, bâlciurile s-au mutat „de pe locul anume destinat la marginea orașului, între linia ferată și râul Vedea”, desfășurându-se pe amplasamentul unde astăzi se află Stadionul Municipal, acolo unde era Oborul comunal, schimbându-se și data pentru bâlci din 15 august în luna martie.
În 1927, s-a obținut avizul favorabil al Ministerului Industriei și Comerțului ca Bâlciul din 23 martie să fie ținut de Sf. Gheorghe (23 aprilie), întrucât „în martie e sezonul ploilor și mai sunt și alte bâlciuri”. S-a stabilit ca bâlciul să înceapă în ziua de 10 aprilie și să țină până pe 23 aprilie, primele 5 zile fiind rezervate oborului de vite.
Din 1934 și până în prezent, Bâlciul de la Roșiori de Vede se ține numai de Sf. Maria Mică, între 1 și 8 septembrie. După 1960, când s-a dat în folosință stadionul central al orașului, edificat pe amplasamentul Oborului comunal, bâlciul s-a desfășurat pe vechiul amplasament din secolul XIX, acolo unde se află și astăzi.
